Home Referințe Comerciale Fațadă verde din plante suculente, la City Park Mall Constanța

Fațadă verde din plante suculente, la City Park Mall Constanța

22 min de citit
2
2,571
Fațadă verde din plante suculente, la City Park Mall Constanța

O lucrare de referință unică am reușit să realizăm la Constanța la City Park Mall.

Fațada verde înaltă de 9 m, de o suprafață de 350 m2 s-a realizat în timp foarte scurt, cca. 3 săptămâni. Lucrarea a fost executată în regim design and build de către Odu Green Roof, incluzând structura de susținere, suporții de plante, instalația automatizată de irigație și plantarea a cca. 26.000 de plante suculente.

Deși imediat după instalare, fațada a fost lovită de o climă torențială, a fost secată de briza uscată și sărată a mării, aceasta s-a dezvoltat foarte bine, plantele au înflorit, și-au mărit gradul de acoperire pe fațadă.

Articol scris de Ioana Mircea, Urbanist Peisagist, publicat în Acoperismagazin.ro

Evoluția tehnologiei ne permite astăzi revoluționarea arhitecturii tradiționale, încorporând noi materiale și concepte inovative, precum panourile solare, pereții cortină, anveloparea clădirilor cu metale precum zinc și titan sau realizarea acoperișurilor verzi. Construim mai mult, mai repede, mai eficient, crescând prin acțiunile noastre presiunea asupra mediului înconjurător și asupra spațiilor urbane pe care le utilizăm.

Mărirea suprafețelor construite, atât pe orizontală, cât și pe verticală, atrage după sine consecințe de care nu suntem întotdeaua conștienți. Una dintre acestea este generarea în jurul marilor aglomerări urbane a unui fenomen denumit de specialiști „urban heat island”, tradus direct ca „insulă urbană de căldură”. El se manifestă prin crearea în orașe și în imediata vecinătate a unui microclimat cu temperaturi mai ridicate decât ar fi normal pentru poziția lor geografică, având un grad mai mare de nebulozitate și turbulențe atmosferice.

Pe lângă inevitabila poluare atmosferică a orașelor, ce contribuie la generarea și întreținerea acestui fenomen, un rol important îl joacă suprafețele construite ce absorb radiația solară și o returnează apoi în mare parte sub formă de energie calorică. Asfaltul drumurilor și metalul acoperișurilor sunt doar două exemple concrete prin care putem proba acest fenomen, confirmat chiar prin propriile simțuri, fără a avea nevoie de aparate de măsură. Mai dăunătoare însă sunt fațadele cortină din sticlă, ce reflectă radiația și o amplifică. Tot acest cumul de factori produce efectele de lungă durată menționate, precum și un disconfort imediat, permanent al locuitorilor, în special în sezonul cald.

Grădinile verticale

O soluție pentru a reduce în orașe aceste suprafețe radiante este umbrirea lor sau îmbrăcarea în vegetație, soluție deloc nouă în fond, aplicată sub formă de pergole și spaliere pentru plante agățătoare care să protejeze fațadele. Tehnologia actuală ne permite însă obținerea beneficiilor acestui tip de tratare a construcțiilor, controlând efectul estetic final și evitând în același timp dezavantajele, precum afectarea tencuielii fațadelor de către rădăcinile plantelor (și, în timp, chiar a elementelor structurale), sau imposibilitatea efectuării de reparații fără tăierea plantelor. Mai mult, în cazul în care specia folosită nu este cu frunze persistente, pe timpul iernii imaginea poate fi uneori chiar dezolantă.

Această soluție modernă de înverzire a fațadelor poartă mai multe denumiri sugestive care-i descriu diversele atribute: pereți verzi (green walls), pereți vii (living walls), grădini verticale (vertical gardens). Spectaculozitatea unui astfel de element este ne necontestat și poate fi ilustrată prin numeroase exemple, care de care mai creative, din întreaga lume. În funcție de zona geografică și climat, asemenea fațade verzi au fost realizate atât din plante exotice, luxuriante, cât și din ierboase, perene cu flori, de talie mică sau plante suculente.

În România, din păcate, putem număra pe degetele de la o mână astfel de amenajări exterioare. Dacă pereții verzi de interior au început să fie agreați și apreciați ca soluție pentru compartimentare sau decorare a unor spații de către arhitecți, designeri și beneficiari, fațadele verzi nu s-au bucurat de aceeași căutare. Unul dintre cele mai des invocate motive este prețul ridicat al unei asemenea investiții, fără aparente beneficii pentru investitor sau clădire. Adevăratul motiv al absenței unor asemenea soluții arhitecturale și peisagistice este însă lipsa informațiilor concrete despre implementarea acestor amenajări și a beneficiilor oferite, despre existența lor ca soluție tehnologică validă.

Unul din aceste beneficii majore, care din păcate nu are foarte mare greutate sau validitate în ochii multor investitori români din domeniul construcțiilor, este exact cel al atenuării efectelor de supraîncălzire a fațadelor, ce afectează în mod direct spațiul urban. Mentalitatea actuală a antreprenorilor este de concentrare exclusivă în materie de confort pe spațiile interioare, de încetare a responsabilității lor legate de acest confort la ieșirea din clădire, ignorarea sau chiar antagonizarea spațiului urban înconjurător. Mai simplu spus, majoritatea investitorilor români din construcții ar califica drept pierdere financiară o soluție care reduce impactul clădirilor asupra spațiului urban sau îmbunătățește mediul, fără a le aduce un beneficiu direct.

Din fericire însă, există și aspecte profitabile ale unei asemenea fațade verzi. Unul deloc de neglijat este capacitatea de izolare termică și fonică a unei astfel de soluții. O fațadă înverzită este precum un strat de protecție pentru orice sezon. În sezonul cald, împiedică supraîncălzirea fațadei de către radiația solară, având un efect direct asupra temperaturii interioare. Astfel, consumul pentru răcirea spațiilor interioare scade apreciabil, chiar până la 25%, în funcție de suprafața care este acoperită.

În anotimpurile cu temperaturi scăzute, fațada verde scade expunerea clădirii și nu permite vântului sau curenților de aer rece să intre în contact cu suprafața clădirii și să se creeze punți termice. Mai mult chiar, datorită vegetației, viteza vântului în preajma unor astfel de fațade este mult diminuată, contribuind de asemenea la creșterea confortului spațiului din proximitate. Plasate strategic, astfel de fațade pot reduce drastic efectele de tunel de vânt sau turbioane ce se formează în mediul urban, în special în zone cu un regim mare de înălțime și pereți cortină, sau dispuse direct pe un culoar de vânt. Din acest motiv și datorită capacității plantelor de a reduce vibrațiile, fațadele verzi acționează și ca izolator fonic, reducând cu circa 10 – 12 dB zgomotul ambiental, atât la exterior, cât și în interiorul clădirii.

Aceste efecte benefice produse de fațadele verzi reduc costurile de construcție și întreținere a clădirilor pe termen lung, de exploatare a spațiilor prin reducerea costurilor de climatizare și cresc durata de viață a construcției.

Pe lângă motivele mai sus menționate, pentru adoptarea unei astfel de soluții de tratare a unei fațade se regăsesc și o altă serie de avantaje deloc de neglijat. Printre acestea este, în mod evident, efectul estetic și de confort psihologic generat de o asemenea grădină verticală, de care se bucură atât utilizatorii clădirii, cât și locuitorii zonei sau tranzienții. O întreagă fațadă înverzită oferă o imagine impresionantă, ce poate crește valoarea imobilului, financiară dar și ca reper arhitectural în peisajul urban. Prin capacitatea de retenție a apei pe care o au plantele, poate fi scăzut și impactul precipitațiilor asupra canalizării, de multe ori ineficiente la un volum mare din intemperii.

Nu în ultimul rând, prin realizarea grădinilor verticare poate crește suprafața verde a unui oraș fără a sacrifica din spațiile necesare acestuia pentru dezvoltare. Chiar dacă, datorită poziției, astfel de suprafețe nu pot fi vizitate și exploatate în mod tradițional, precum un parc, prezența vegetației îmbunătățește categoric spațiul urban și calitatea aerului din proximitate prin absorbția de CO2, retenția de praf, particule fine, bacterii și alergeni și, evident, generarea de oxigen.

Studiu de caz la Constanța

Deși în România nu avem multe exemple de asemenea fațade verzi, ne putem mândri totuși cu o amenajare de excepție ce compensează parțial această lipsă prin impresionanta suprafață de circa 350 mp, ce o clasează, având acest criteriu, pe primul loc în partea estică a Europei. Este vorba despre o lucrare încheiată în luna mai 2016, ce ocupă două fațade adiacente ale unui centru comercial din Constanța. Din cauza climei locale cu un mare grad de umezeală, călduri toride vara și aer îmbogățit cu multe săruri (proximitatea Mării Negre), au fost alese ca parte vegetală specii de plante suculente. Acestea sunt rezistente la radiații solare extreme, fațada fiind foarte expusă, și nu sunt deloc deranjate de aerul sărat și umed. Mai mult, sunt specii persistente, ce nu-și pierd frunzele pe timpul iernii, păstrându-și forma și aspectul pe tot parcursul anului. Alegerea vegetației, coroborată cu suprafața totală acoperită, fac din aceasta o amenajare cu atât mai specială și demnă de a fi promovată atât pe plan intern, cât și internațional. Cei care au propus și dus la bun sfârșit un astfel de proiect au fost specialiștii Odu Green Roof, cu un portofoliu apeciabil de lucrări de peisagistică clasică, dar și inovativă, ce cuprinde acoperișuri verzi, iazuri ecologice și terase-grădini.

Lucrarea a fost realizată în timpul record de aproximativ 3 săptămâni, la o înălțime față de sol cuprinsă între 3 și 10 metri, acest lucru fiind în sine o performanță. Sistemul utilizat este unul modular, cu module din PVC de 50 x 50 cm având 16 locașuri de plantare (64 plante/mp), montate pe o structură metalică. Greutatea totală a sistemului, incluzând solul și vegetația plantată, este relativ mică (în jur de 80 kg/mp), deci nu necesită măsuri sau structuri speciale de prindere la nivelul clădirii, putând fi montat pe orice construcție.

Această structură metalică distanțează grădina verticală de fațada clădirii, împiedicând contactul direct al modulelor cu aceasta, anulând astfel posibilitatea infiltrării apei sau a insectelor ce populeaza ecosistemul nou format. În același timp, distanța creată este ca o pernă de aer cu efect de izolare termică, ce permite ventilarea absolut necesară a fațadelor.

Întreținerea plantelor se face de printr-un sistem de irigații automatizat, mascat în spatele modulelor. Sistemul este realizat prin picurare, fiecare din cele 26.000 de plante având picurătorul său, pentru a primi apa și substanțele nutritive necesare dezvoltării. Unicul dezavantaj al speciilor alese este ritmul relativ lent de dezvoltare, accentuat de spațiul restrâns ce le este alocat. Chiar și așa, mozaicul verde-brun-roșcat este spectaculos încă de la plantare, în ciuda dimensiunilor relativ reduse ale vegetației și nu poate decât să-și sporească pe parcurs efectul estetic, prin ascunderea totală a modulelor încă vizibile.

Per total, fațada verde din Constanța este o performanță peisagistică din perspectivele execuției și aspectului final, ce scoate din anonimat volumetria simplă, minimalistă, complementându-i componenta minerală prin textura bogată, în tonuri calde a vegetației. Este o realizare ce merită și va fi probabil observată îndeaproape de specialiști în domeniu, fiind din multe puncte de vedere o premieră care, sperăm, va deschide calea către un mod nou de abordare a arhitecturii și peisagisticii în România.

Mai multe din  Comerciale